Lie to me!

Am observat in ultima vreme ca politetea tinde sa devina ipocrizie in prea multe cazuri. De cate ori nu am spus o “minciunica” pentru a nu leza pe cineva?

Cineva a studiat fenomenul mai in detaliu si i-a dat si un nume destul de plastic as spune eu (si greu de uitat) – the ugly baby syndrome. Sau, mai pe romaneste, sindromul copilului urat. Adica: vezi pentru prima data copilul unui bun prieten si nu seamana deloc cu cei din reclamele de la TV (ca sa fiu politicoasa). Ce ii spui: ai un copil (cam) urat/ ooo, ce bruta sau ce voinic/ sa-l vezi cand o sa fie mare! ?

Pariez pe a doua varianta.

Din pacate, cam asa se intampla si la evaluarile angajatilor, si la feedbackul oferit colegilor, si la discutiile cu clientii si atunci cand un prieten vine cu o idee proasta in care investeste multi bani. Vezi ca sunt departe de adevar, ca ar trebui sa schimbe ceva si… ii lasi sa alunece pe drumul cel frumos, pozitiv, simplu si gresit, precum Alice in Tara Minunilor. Ii lasi sa creada ca au dreptate cand nu e cazul.

Lipsa de politete, ca si excesul de politete sunt doua atitudini sau alegeri la fel de gresite. Dar respectul este intotdeauna demn de admirat. Vorba americanului: Honesty is the best policy.

Nu pledez pentru o atitudine badarana, fara pic de diplomatie; ganditi-va doar cat i-ati ajuta pe cei din jur daca ati spune mai des adevarul in mod elegant decat daca ati fi “politicosi”.

Advertisements

2 thoughts on “Lie to me!

  1. Cred că puţină lume se gândeşte cu adevărat (când minte) la cel pe care îl minte, ci la sine însuşi/ însăşi, respectiv la jena de a-l privi în ochi când se mai întâlnesc şi eventual de a lucra împreună o zi, o lună, un an, după ce i-a spus adevărul.
    Eu zic că până la urmă minţim tot pentru noi, pentru confortul nostru psihic, şi nu pentru ceilalţi. Poate doar ne minţim că o facem pentru ei. :))

    • Multumesc pentru comentariu!
      Ar fi interesant sa facem un exercitiu similar cu cel pe care l-a facut Jim Carrey in Yes Man. Dar, in loc sa spunem “da” oricarei provocari timp de 1 an, macar timp de 1 zi sa spunem doar adevarul. Oare cine se incumeta si cine ar avea de castigat? De confort psihic nu mai spun nimic. 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s